← înapoi la căutare

pretăbăcire

/pre.tə.bə'ʧi.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din pre- + tăbăcire.

Definiții

  1. tăbăcire prealabilă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativpretăbăcirepretăbăciri
genitiv-dativpretăbăciriipretăbăcirilor
vocativpretăbăcirepretăbăcirilor
articulatpretăbăcireapretăbăcirile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică