verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză prétexter.
Definiții
- (v.tranz.) a invoca un motiv (neîntemeiat sau neadevărat) pentru a justifica o acțiune, o atitudine; a se folosi de un pretext.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | pretexta | pretextau |
Sinonime: invoca, (înv.) pricinui, propune, proțăpi, (grecism înv.) profasisi
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză prétexte.
Definiții
- cauză aparentă invocată de o persoană pentru a ascunde adevăratul motiv al acțiunilor sale; prilej; motiv.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | pretext | pretexte |
| genitiv-dativ | pretextului | pretextelor |
| articulat | pretextul | pretextele |