presimțământ
/pre.sim.ʦə'mɨnt/Etimologie
Din a presimți + sufixul -ământ (după franceză pressentiment).
Definiții
- rarpresimțire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | presimțământ | presimțăminte |
| genitiv-dativ | presimțământului | presimțămintelor |
| vocativ | presimțământule | presimțămintelor |
| articulat | presimțământul | presimțămintele |