preoție
/pre.o'ʦi.e/Etimologie
Din preot + sufixul -ie.
Definiții
- calitatea, demnitatea, funcția de preot; popie.
- (înv.; cu sens colectiv) preoțime.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | preoție | — |
| genitiv-dativ | preoției | — |
| vocativ | preoție | — |
| articulat | preoția | — |