prefațare
/pre.fa'ʦa.re/Etimologie
Din prefața.
Definiții
- acțiunea de a prefața și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | prefațare | prefațări |
| genitiv-dativ | prefațării | prefațărilor |
| vocativ | prefațare, prefațareo | prefațărilor |
| articulat | prefațarea | prefațările |