predispunere
/pre.dis'pu.ne.re/Etimologie
Din predispune.
Definiții
- acțiunea de a predispune și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | predispunere | predispuneri |
| genitiv-dativ | predispunerii | predispunerilor |
| vocativ | predispunere, predispunereo | predispunerilor |
| articulat | predispunerea | predispunerile |