← înapoi la căutare

predicativitate

/pre.di.ka.ti.vi'ta.te/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din predicativ + sufixul -itate.

Definiții

  1. (gram.) însușire a unui cuvânt de a putea avea funcție de predicat.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativpredicativitate—
genitiv-dativpredicativității—
vocativpredicativitate—
articulatpredicativitatea—

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică