← înapoi la căutare

precurgere

/pre'kur.ʤe.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din precurge.

Definiții

  1. acțiunea de a precurge și rezultatul ei.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativprecurgereprecurgeri
genitiv-dativprecurgeriiprecurgerilor
vocativprecurgere, precurgereoprecurgerilor
articulatprecurgereaprecurgerile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică