verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză précipiter < latină praecipitare.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a face să se desfășoare sau a se desfășura într-un timp mai scurt sau într-un ritm mai rapid decât cel obișnuit sau decât cel așteptat; a (se) grăbi, a (se) zori.
- (v.refl.) (despre oameni) a acționa (prea) în grabă (și în dezordine); a se agita; a se repezi.
- (v.tranz.) a provoca (cu ajutorul unei reacții chimice) depunerea unei substanțe dizolvate într-un lichid.
- (v.refl. intranz.) (despre o substanță solidă dizolvată într-un lichid) a se separa, a se depune sub formă de precipitat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | precipita | precipitau |
precipitat
/pre.ʧi.pi'tat/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză précipité.
Definiții
- substanță solidă care se separă dintr-o soluție prin precipitare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | precipitat | precipitate |
| genitiv-dativ | precipitatului | precipitatelor |
| vocativ | precipitatule | precipitatelor |
| articulat | precipitatul | precipitatele |
precipitat
/pre.ʧi.pi'tat/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din a precipita.
Definiții
- (adesea adverbial) care se produce sau acționează în mare grabă, cu repeziciune; grăbit, zorit.
- (despre substanțe solide dizolvate într-un lichid) depus la fund, separat în masa soluției (prin precipitare).