prețuitor
/pre.ʦu.i'tor/Etimologie
Din a prețui + sufixul -tor.
Definiții
- expert care evaluează un bun, indicând valoarea, prețul lui aproximativ; persoană care poate aprecia valoarea sau importanța unui lucru; prețăluitor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | prețuitor | prețuitori |
| genitiv-dativ | prețuitorului | prețuitorilor |
| vocativ | prețuitorule | prețuitorilor |
| articulat | prețuitorul | prețuitorii |