prețăluitor
/pre.ʦə.lu.i'tor/Etimologie
Din a prețălui + sufixul -tor.
Definiții
- (înv. și pop.) prețuitor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | prețăluitor | prețăluitori |
| genitiv-dativ | prețăluitorului | prețăluitorilor |
| vocativ | prețăluitorule | prețăluitorilor |
| articulat | prețăluitorul | prețăluitorii |