prăznuire
/prəz.nu'i.re/Etimologie
Din prăznui.
Definiții
- acțiunea de a prăznui și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | prăznuire | prăznuiri |
| genitiv-dativ | prăznuirii | prăznuirilor |
| vocativ | prăznuire, prăznuireo | prăznuirilor |
| articulat | prăznuirea | prăznuirile |