prăjitoare
/prə.ʒi'to̯a.re/Etimologie
Din prăjitor.
Definiții
- muncitoare calificată care lucrează în fabrici la cuptoarele unde se prăjesc minereurile.
- încăpere, secție, instalație într-o fabrică, unde se execută operațiile de prăjire a minereurilor.
- aparat folosit în gospodării pentru a prăji pâine sau boabe de cafea.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | prăjitoare | prăjitoare |
| genitiv-dativ | prăjitoarei | prăjitoarelor |
| vocativ | prăjitoareo | prăjitoarelor |
| articulat | prăjitoarea | prăjitoarele |