← înapoi la căutare

potentat

/po.ten'tat/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din franceză potentat < latină potentatus.

Definiții

  1. suveran sau șef de stat atotputernic, care își exercită puterea în mod despotic și arbitrar; autocrat, despot; (p.ext.) om puternic, influent (datorită poziției sale politice ori sociale).

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativpotentatpotentați
genitiv-dativpotentatuluipotentaților
vocativpotentatulepotentaților
articulatpotentatulpotentații

potența

/po.ten'ʦa/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din potență.

Definiții

  1. (v.tranz. și refl.) a (se) amplifica, a (se) întări, a (se) intensifica; a (se) accentua (cu măsură).

Declinare

CazSingularPlural
verbpotențapotențau

potențat

/po.ten'ʦat/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din a (se) potența.

Definiții

  1. amplificat, intensificat, întărit; sporit.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică