potâng
/po'tɨng/Etimologie
Din slavă potęgŭ, din potęgati („a trage”).
Definiții
- lanț cu care se leagă plugul de cotigă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | potâng | potânguri |
| genitiv-dativ | potângului | potângurilor |
| articulat | potângul | potângurile |