substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Definiții
- persoană stăpânită de obsesii, de frământări sufletești; (p.ext.) nebună.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | posedată | posedate |
| genitiv-dativ | posedatei | posedatelor |
| vocativ | posedato | posedatelor |
| articulat | posedata | posedatele |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză posséder < latină possidere. Confer italiană possedere.
Definiții
- (v.tranz.) a avea ceva în proprietatea sau în stăpânirea sa, a dispune de ceva; a stăpâni.
- (la pasiv; despre oameni) a fi dominat de..., a fi stăpânit de...
- a avea anumite însușiri, caracteristici.
- a cunoaște bine un lucru; spec. a ști bine o limbă, o disciplină științifică etc.
Exemple
- A poseda un bun material.
- Posed bine o limbă străină.
- Acest medic posedă o experiență bogată.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | poseda | posedau |
Sinonime: 1: avea, deține, stăpâni, (înv.) posesui, 2, 3: avea, 4: cunoaște, ști