poseda
/po.se'da/Etimologie
Din franceză posséder < latină possidere. Confer italiană possedere.
Definiții
- (v.tranz.) a avea ceva în proprietatea sau în stăpânirea sa, a dispune de ceva; a stăpâni.
- (la pasiv; despre oameni) a fi dominat de..., a fi stăpânit de...
- a avea anumite însușiri, caracteristici.
- a cunoaște bine un lucru; spec. a ști bine o limbă, o disciplină științifică etc.
Exemple
- A poseda un bun material.
- Posed bine o limbă străină.
- Acest medic posedă o experiență bogată.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | poseda | posedau |
Sinonime: 1: avea, deține, stăpâni, (înv.) posesui, 2, 3: avea, 4: cunoaște, ști