portulacă
/por.tu'la.kə/Etimologie
Din latină portulaca.
Definiții
- (bot.) (Portulaca grandiflora) plantă erbacee decorativă (care crește printre pietre), având tulpina ramificată, frunze cărnoase, păroase și flori mari de diferite culori, care se desfac numai la soare; agurijoară.
- floare a acestei plante.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | portulacă | portulace |
| genitiv-dativ | portulacei | portulacelor |
| vocativ | portulacă, portulaco | portulacelor |
| articulat | portulaca | portulacele |
Sinonime: 1: (bot.) agurijoară, Portulaca oleracea: (bot.) (reg.) dragoste, grașiță, porcină, urechelniță, buruiană-grasă, floare-de-piatră, pita-porcului