poreclă
/po're.klə/Etimologie
Din slavă (veche) poreklo.
Definiții
- supranume dat, de obicei în bătaie de joc, unei persoane, mai ales în legătură cu o trăsătură caracteristică a aspectului său exterior, a psihicului sau a activității sale.
- (înv. și reg.) nume de familie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | poreclă | porecle |
| genitiv-dativ | poreclei | poreclelor |
| vocativ | poreclă | poreclelor |
| articulat | porecla | poreclele |