← înapoi la căutare

pologi

/po.lo'ʤi/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din polog.

Definiții

  1. (v.tranz.) (pop.) a tăia, a doborî la pământ iarba sau alte plante, cu coasa sau cu secera; (p.ext.) a întoarce, a aduna laolaltă mai multe poloage (făcând snopi).
  2. (v.tranz.) a face ca iarba sau alte plante să se plece, să se culce la pământ; a încovoia, a culca.

Declinare

CazSingularPlural
verbpologeapologeau

pologit

/po.lo'ʤit/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a pologi.

Definiții

  1. (pop.) faptul de a pologi.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativpologitpologite
genitiv-dativpologituluipologitelor
vocativpologitulepologitelor
articulatpologitulpologitele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică