pologar
/po.lo'gar/Etimologie
Din polog + sufixul -ar.
Definiții
- (reg.) persoană care întoarce, împrăștie și adună fânul cosit; pologaș.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pologar | pologari |
| genitiv-dativ | pologarului | pologarilor |
| vocativ | pologarule | pologarilor |
| articulat | pologarul | pologarii |