← înapoi la căutare

politehnicism

/po.li.teh.ni'ʧism/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din politehnic + sufixul -ism.

Definiții

  1. rarcaracter politehnic (exagerat).

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativpolitehnicism—
genitiv-dativpolitehnicismului—
vocativpolitehnicismule—
articulatpolitehnicismul—

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică