polistiren
/po.li.sti'ren/Etimologie
Din franceză polystyrene.
Definiții
- compus organic sub formă de substanță solidă, incoloră sau gălbuie, obținut prin polimerizarea stirenului și întrebuințat la fabricarea obiectelor de larg consum.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | polistiren | polistireni |
| genitiv-dativ | polistirenului | polistirenilor |
| articulat | polistirenul | polistirenii |