← înapoi la căutare

poliloghie

substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din neogreacă πολιλογχια (poliloghía).

Definiții

  1. (depr.) expunere, relatare excesiv de amplă (și de prolixă); vorbărie.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativpoliloghiepoliloghii
genitiv-dativpoliloghieipoliloghiilor
vocativpoliloghiepoliloghiilor
articulatpoliloghiapoliloghiile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică