polifonie
Etimologie
Din franceză polyphonie.
Definiții
- artă și știință a suprapunerii coordonate a mai multor linii melodice care se află în relații armonice, fără ca în ansamblu ele să-și piardă individualitatea melodică; (p.restr.) contrapunct.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | polifonie | polifonii |
| genitiv-dativ | polifoniei | polifoniilor |
| vocativ | polifonie | polifoniilor |
| articulat | polifonia | polifoniile |