substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din neogreacă πολιτια (politía).
Definiții
- (înv.) activitate, practică politică, afaceri politice.
- oraș.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | politie | politii |
| genitiv-dativ | politiei | politiilor |
| vocativ | politie | politiilor |
| articulat | politia | politiile |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Inevitabil din latină polītīa < greac antică πολιτεία (politeía). Confer germană Polizei, franceză police, italiană polizia, rusă полиция (policija).
Definiții
- organ de stat însărcinat cu menținerea ordinii publice și cu reprimarea infracțiunilor.
- pază, supraveghere, control (al ordinii, disciplinei).
- local în care se află instalată o poliție.
- (la sg.; colectiv) totalitatea polițiștilor dintr-o poliție; reprezentanții poliției.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | poliție | poliții |
| genitiv-dativ | poliției | polițiilor |
| vocativ | poliție | polițiilor |
| articulat | poliția | polițiile |