polaritate
/po.la.ri'ta.te/Etimologie
Din franceză polarité.
Definiții
- proprietate a unui sistem fizic de a avea, în două puncte ale sale, caracteristici de aceeași natură, dar opuse una celeilalte.
- proprietate a unui organism vegetal sau a unei părți din el de a forma două puncte de creștere cu proprietăți diferite.
- (fil.) specie a contradicției constând în relația dintre doi termeni care prezintă cel mai mare grad de opoziție posibil și totodată se presupun reciproc, ca polii unui magnet.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | polaritate | — |
| genitiv-dativ | polarității | — |
| vocativ | polaritate | — |
| articulat | polaritatea | — |