pohoață
/po'ho̯a.ʦə/Etimologie
Din pohoț.
Definiții
- (reg.) persoană ticăloasă, nemernică; persoană destrăbălată, imorală; codoașă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pohoață | pohoațe |
| genitiv-dativ | pohoaței | pohoațelor |
| vocativ | pohoațo | pohoațelor |
| articulat | pohoața | pohoațele |