podeț
/po'deʦ/Etimologie
Din pod + sufixul -eț.
Definiții
- diminutiv al lui pod; poduleț, podișcă, poduț, podiș, podișor, podurel.
- scândură, pod mic, rudimentar, așezat peste șanțul de la marginea drumului (pentru a permite accesul în curte); podișcă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | podeț | podețe |
| genitiv-dativ | podețului | podețelor |
| vocativ | podețule | podețelor |
| articulat | podețul | podețele |