poclit
/po'klit/Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- (reg.) coșul trăsurii.
- coviltir (la car, căruță etc.).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | poclit | poclituri |
| genitiv-dativ | poclitului | pocliturilor |
| vocativ | poclitule | pocliturilor |
| articulat | poclitul | pocliturile |