pociumb
/po'ʧjumb/Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- (înv. și pop.) fiecare dintre parii lungi care servesc la susținerea sau la fixarea unui gard, a unui perete, a unor plante etc.; țăruș, stâlp.
- (spec.) lemnul în jurul căruia se rotește vârtelnița.
- (înv. și reg.) trunchi de copac rămas în pământ după tăiere; butuc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pociumb | pociumbi |
| genitiv-dativ | pociumbului | pociumbilor |
| vocativ | pociumbule | pociumbilor |
| articulat | pociumbul | pociumbii |