poceală
/po'ʧe̯a.lə/Etimologie
Din a poci + sufixul -eală.
Definiții
- urâțenie fizică, sluțenie.
- (pop.) boală a oamenilor (care, după credințele populare, ar fi provocată de duhuri rele); (spec.) epilepsie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | poceală | poceli |
| genitiv-dativ | pocelii | pocelilor |
| vocativ | poceală | pocelilor |
| articulat | poceala | pocelile |