plângăreț
/plɨn.gə'reʦ/Etimologie
Din a plânge + sufixul -ăreț.
Definiții
- care este totdeauna gata să plângă; care plânge ușor; care se vaită, se plânge mereu; plângător, plângăcios.
- (despre voce, glas etc.) care aparține unui om plângăcios, care trădează pe omul plângăcios; plin de durere, tânguitor, trist, jalnic; plângător, plâns.