plutuit
/plu.tu'it/Etimologie
Din a plutui.
Definiții
- plutuire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | plutuit | plutuite |
| genitiv-dativ | plutuitului | plutuitelor |
| vocativ | plutuitule | plutuitelor |
| articulat | plutuitul | plutuitele |
plutui
/plu.tu'i/Etimologie
Din plută + sufixul -ui.
Definiții
- (v.tranz.) a supune pieile tăbăcite unei operații de finisare, tratându-le cu săruri de crom, pentru a le face moi și a le da un aspect plăcut.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | plutuea | plutueau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică