plutică
/plu'ti.kə/Etimologie
Din plută + sufixul -ică.
Definiții
- (bot.) (Nymphoides peltata) plantă erbacee acvatică cu rizom lung, cu flori galbene și cu frunze lucitoare care plutesc la suprafața apei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | plutică | plutici |
| genitiv-dativ | pluticii | pluticilor |
| vocativ | plutică | pluticilor |
| articulat | plutica | pluticile |
Sinonime: (bot.) (reg.) plomânică, plutniță, trifoi-amar, trifoi-de-apă