← înapoi la căutare

plutări

/plu.təˈri/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din plută + sufixul -ări.

Definiții

  1. (v.intranz.) a merge cu pluta pe apă.
  2. (v.intranz.) a transporta buștenii pe apă; a practica meseria de plutaș.

Declinare

CazSingularPlural
verbplutăreaplutăreau

plutărit

/plu.tə'rit/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a plutări.

Definiții

  1. transportul pe apă al buștenilor (legați în plute); plutărie.
  2. îndeletnicirea plutașului; plutărie.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativplutărit—
genitiv-dativplutăritului—
vocativplutăritule—
articulatplutăritul—

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică