plugărit
/plu.gə'rit/Etimologie
Din a plugări.
Definiții
- acțiunea de a plugări; plugărire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | plugărit | — |
| genitiv-dativ | plugăritului | — |
| vocativ | plugăritule | — |
| articulat | plugăritul | — |
Din a plugări.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | plugărit | — |
| genitiv-dativ | plugăritului | — |
| vocativ | plugăritule | — |
| articulat | plugăritul | — |
Din plugar.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | plugărea | plugăreau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică