ploua
/ploˈwa/Etimologie
Din latină plovere (= pluere).
Definiții
- (v.intranz. impers.) a cădea, a curge ploaia.
- (v.tranz. impers.) a cădea ploaia asupra cuiva sau a ceva; a uda.
- (v.tranz. și intranz.) (p. anal.) a cădea (de sus) sau a lăsa să cadă ceva în cantitate sau în număr mare și în mod neîntrerupt.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru ploua.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | ploua | plouau |