ploconeală
/plo.ko'ne̯a.lə/Etimologie
Din a (se) ploconi + sufixul -eală.
Definiții
- ploconire; lingușire, umilire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ploconeală | ploconeli |
| genitiv-dativ | ploconelii | ploconelilor |
| vocativ | ploconeală | ploconelilor |
| articulat | ploconeala | ploconelile |