← înapoi la căutare

plințuire

/plin.ʦu'i.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din plințui.

Definiții

  1. acțiunea de a plințui și rezultatul ei.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativplințuireplințuiri
genitiv-dativplințuiriiplințuirilor
vocativplințuire, plințuireoplințuirilor
articulatplințuireaplințuirile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică