substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Confer plescaviță.
Definiții
- formă alternativă pentru plescaviță.
- (bot.) (Malachium aquaticum, alternativ, Myosoton aquaticum) plantă erbacee cu frunze ovale, târâtoare, cu flori albe, care crește prin locuri umede și umbroase.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | plescaiță | plescaițe |
| genitiv-dativ | plescaiței | plescaițelor |
| vocativ | plescaiță, plescaițo | plescaițelor |
| articulat | plescaița | plescaițele |
Sinonime: (bot.) gușa-porumbelului, scânteioară, scânteiuță, șopârlaiță, șopârlică, șopârliță
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din pleasc + sufixul -ăi.
Definiții
- (v.intranz.) a mânca cu zgomot; a scoate un sunet caracteristic, desprinzând brusc buzele una de alta sau limba de cerul-gurii (în semn de plăcere); a pleoscăi.
- (v.intranz.) a scoate un sunet caracteristic prin pocnirea sau plesnirea unui corp (elastic) de altul sau prin lovirea de ceva tare; a pleoscăi.
- (v.intranz.) (despre lichide, substanțe vâscoase etc.) a se lovi sau a fi lovit de sau cu un corp tare, producând un zgomot caracteristic; a pleoscăi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | plescăea | plescăeau |