plescăitură
/ples.kə.i'tu.rə/Etimologie
Din a plescăi + sufixul -tură.
Definiții
- plescăit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | plescăitură | plescăituri |
| genitiv-dativ | plescăiturii | plescăiturilor |
| vocativ | plescăitură | plescăiturilor |
| articulat | plescăitura | plescăiturile |