plenar
/ple'nar/Etimologie
Din latină plenarius.
Definiții
- (despre ședințe, adunări, reuniuni) care se ține cu participarea tuturor membrilor.
- (livr.) total, întreg, complet; desăvârșit, deplin.
Din latină plenarius.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică