plastron
/plas'tron/Etimologie
Din franceză plastron.
Definiții
- accesoriu (detașabil; scrobit) care se aplică în partea din față a unei cămăși bărbătești.
- garnitură detașabilă din partea din față a unei rochii sau bluze.
- piesă care protejează pieptul unui scrimer; pieptar.
- partea anterioară a unei platoșe.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | plastron | plastroane |
| genitiv-dativ | plastronului | plastroanelor |
| articulat | plastronul | plastroanele |