← înapoi la căutare

plantă

/ˈplan.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din latină planta. Confer franceză plante.

Definiții

  1. (bot.) nume generic dat organismelor vegetale, cu o organizare mai simplă decât a animalelor și care își extrag hrana prin rădăcini, caracterizându-se prin prezența clorofilei, prin faptul că membrana celulei este formală din celuloză și, în cazul speciilor superioare, prin alcătuirea corpului din rădăcină, tulpină și frunze; (p.restr.) vegetală, mai ales erbacee, cultivată de om sau care crește în mod natural și este utilă omului.
  2. (anat.) față inferioară a piciorului, ușor boltită, care ia contact cu solul.

Exemple

  • Animale și plante.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativplantăplante
genitiv-dativplanteiplantelor
vocativplantoplantelor
articulatplantaplantele

Sinonime: 1: (bot.) vegetală, 2: (anat.) talpă

plante

/ˈplan.te/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din plantă.

Definiții

  1. forma de plural nearticulat pentru plantă.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică