plantatoare
/plan.ta'to̯a.re/Etimologie
Din plantator.
Definiții
- persoană care se ocupă cu plantarea răsadurilor, a viței de vie etc.; săditoare.
- mașină care servește la plantarea diverselor plante de cultură; mașină de plantat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | plantatoare | plantatoare |
| genitiv-dativ | plantatoarei | plantatoarelor |
| vocativ | plantatoareo | plantatoarelor |
| articulat | plantatoarea | plantatoarele |