planetă

Etimologie

Din franceză planète, care provine din latină planeta < greacă antică πλανήτης (planḗtēs), variantă a lui πλάνης (planēs, „peregrinând”).

Definiții

1. (astron.) corp ceresc fără lumină proprie, satelit al Soarelui, care se vede pe cer sub forma unui punct luminos ca urmare a reflectării luminii solare; (p.restr.) Pământ.
2. (p.ext.) orice corp ceresc fără lumină proprie, satelit al unei stele.
3. (astrol.) zodie (în care se naște cineva).
4. (spec.) bilet care conține preziceri naive privitoare la viitor și pe care îl vând flașnetarii extrăgându-l la întâmplare dintre altele de același fel (cu ajutorul unui papagal sau al unui șoarece dresat).

Exemple

• Mercur este o planetă.

Declinare

Sinonime: 1-3: (astron. și astrol.) (pop.) zodie

Antonime: soare, stea