planetariu
/pla.ne'ta.rju/Etimologie
Din franceză planétarium.
Definiții
- construcție specială, în formă de cupolă, pe care se înfățișează, cu un aparat de proiecție special, aspectul bolții cerești cu stelele și constelațiile, precum și deplasarea aparentă a acestora, a planetelor, a Soarelui și a Lunii etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | planetariu | planetarii |
| genitiv-dativ | planetariului | planetariilor |
| articulat | planetariul | planetariile |