plăsmui
/pləs.muˈi/Etimologie
Din plasmă (învechit „creare, alcătuire” < neogreacă) + sufixul -ui.
Definiții
- (v.tranz.) a crea, a produce, a făuri, a alcătui, a înfăptui.
- (v.tranz.) a inventa, a născoci, a scorni.
- (v.tranz.) a falsifica, a contrazice.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | plăsmuea | plăsmueau |