plănuire
/plə.nu'i.re/Etimologie
Din plănui.
Definiții
- acțiunea de a plănui și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | plănuire | plănuiri |
| genitiv-dativ | plănuirii | plănuirilor |
| vocativ | plănuire, plănuireo | plănuirilor |
| articulat | plănuirea | plănuirile |